Crezi? Sau crezi ca crezi?

27. Cand a plecat de acolo, s-au luat dupa Isus doi orbi care strigau si ziceau: "Ai mila de noi, Fiul lui David!" 28. Dupa ce a intrat in casa, orbii au venit la El. Si Isus le-a zis: "Credeti ca pot face lucrul acesta?" "Da, Doamne", I-au raspuns ei. 29. Atunci S-a atins de ochii lor si a zis: "Faca-vi-se dupa credinta voastra!" 30. Si li s-au deschis ochii.                                                                                       Matei 9

            Un gand scurt pentru astazi: cat crezi cu adevarat din ceea ce sustii ca crezi? Desigur, intrebarea vine in contextul textului de mai sus si are de-a face cu relatia ta cu Dumnezeu. Care este nivelul real al credintei tale in puterea Lui? Asta pentru ca din pacate de foarte multe ori nivelul teoretic difera de cel practic. Adica: spunem ca Dumnezeu poate si credem ca credem asta pana in momentul in care ajungem noi in incercare. Am fi in stare sa incurajam pe multi atunci cand trec ei, dar cand vine vorba de noi cadem in indoiala.

           O mare lectie avem de invatat din relatarea de mai sus. Domnul Isus ar fi putut sa-i vindece pe loc. Avea puterea asta. Cu toate acestea, El incepe cu o intrebare. Nu-i asa ca atunci cand iti doresti mult ceva intrebarile sunt atat de incomode? Adica in loc de raspuns la cererea ta, sa primesti o alta intrebare. Prelungirea timpului pana la primirea raspunsului sau a rezolvarii devine atat de apasatoare atunci... Intrebarile Domnului Isus insa atunci cand ne plecam pe genunchi cautand rezolvare in prezenta Sa, nu au alt rol decat acela de a ne constientiza de ceea ce facem. Cei doi orbi puteau veni inainta Lui cu mentalitatea de ”a-si incerca norocul” ca doar ”atatia altii au primit vindecare, poate vom primi si noi”. Si aceasta e mentalitatea multora atunci cand se pun pe genunchi. Desigur, experientele altora ne sunt folositoare spre invatatura, dar Domnul Isus aduce totul la nivel personal: ”Desigur, s-a intamplat altora. Dar in ce te priveste pe TINE, TU crezi?”

           Raspunsul lor vine prompt: ”Da, Doamne!” Doua cuvinte care exprima atat de mult: Incredere deplina si recunoastere a autoritatii.

          Ei bine...acum situatia devine si mai apasatoare: Domnul Isus se atinge de ochii lor, si in loc sa le spuna ca altora: ”capatati-va vederea” le spune in felul urmator: ”Faca-vi-se dupa credinta voastra!” Acesta era testul final.  ”Doamne, dar...chiar asa mare parte are raspunsul credintel mele in manifestarea puterii Tale?” Nu-i asa ca un test ca acesta aproape ca ne sperie? Daca ai sti ca asta este raspunsul rugaciunior tale de cerere inaintea Lui...cate din rugaciunile tale (dintre cele dupa voia Lui) si-ar gasi implinirea? Nu-i asa ca de multe ori ne grabim sa spunem: ”Dumnezeu n-a vrut, sau n-a ingaduit...” dar de fapt noi suntem cei ce am incetat sa mai credem? Desigur, uneori Dumnezeu spune nu. Dar in cele mai multe cazuri noi pierdem batalia la nivelul credintei inca dinainte de a incerca. 

            Cred cu convingere ca daca raspunsul celor doi orbi nu ar fi fost expresia credintei lor reale, ochii lor ar fi ramas in intuneric. Atingerea Domnului Isus ar fi fost inutila, iar puterea Lui ar fi fost zadarnica, la fel ca si in Marcu 6.

             Deci, J ce spui daca Domnul Isus ar raspunde rugaciunilor tale din periada asta dupa credinta ta? Este ea ca a celor doi? 
             Poate crezi ca si cei din Tesalonic, dar nu in toate aspectele. Uneori din lipsa de informatie, alteori din intelegere gresita. Citeste Scriptura mai adanca si roaga-L pe Dumnezeu sa implineasca ceea ce mai lipseste credintei tale (1Tesaloniceni 3:10). Poate uneori ti-e greu sa crezi. Citeste Scriptura si roaga-te precum ucenicii: ”Mareste-ne credinta!” (Luca 17:5). Sau poate ca  ai ajuns la capatul puterilor, cand nu sti ce sa mai faci si parca nici putere sa crezi nu mai ai...pleaca-te pe genunchi si spune-I: ”Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele!” (Marcu 9:23) El este gata sa raspunda si sa te intareasca!

            Fie deci credinta noastra una care sa ne onoreze Dumnezeul, asemeni femeii din Matei 15:22-29, o credinta care sa-I puna in actiune puterea si care sa ne dea bucuria rugaciunilor ascultate de El!

Binecuvantari vesnice,

Radu