marți, 25 martie 2014

Nu te minti singur - tare din radacina




Stiti poza asta, nu? :) 
La ea m-am gandit atunci cand am citit azi despre oameni care se mint singuri. Cum suntem noi? Ce se ascunde de fapt in spatele imaginii noastre pe care o aparam cu atata determinare in fata celorlalti?









Proverbe 12:

3. Omul nu se intareste prin rautate, dar radacina celor neprihaniti nu se va clatina. -
12. Cel rau pofteste prada celor nelegiuiti, dar radacina celor neprihaniti rodeste. -

Din cele citite azi:
Si dincolo de orice explicatie, secretul e sa ramai tare din radacina. Si desi aparent oamenii tari sunt cei duri si rai, pentru ca inspira frica, totusi iata unde ajung in final si ce spune despre cei ce lucreaza nelegiuire Biblia in Iov 8: 
13. Asa se intampla tuturor celor ce uita pe Dumnezeu, si nadejdea celui nelegiuit va pieri. 14. Increderea lui este zdrobita, si sprijinul lui este o panza de paianjen. 15. Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu tine. 16. Cum da soarele, inverzeste, isi intinde ramurile peste gradina sa, 17. isi impleteste radacinile printre pietre, patrunde pana in ziduri. 18. Dar daca-l smulgi din locul in care sta, locul acesta se leapada de el si zice: "Nu stiu sa te fi cunoscut vreodata! 19. Iata, asa sunt desfatarile pe care i le aduc caile vietii lui; apoi din acelasi pamant rasar altii dupa el.
Nu te minti singur, nu te vei intari prin rautate, si nu te vei impune in acest mod desi poti avea impresia asta pentru o perioada. Va veni momentul in care te vei clatina si mai tarziu daca nu iei seama, vei fi smuls si "prabusirea iti va fi mare"! Tare vei fi doar daca radacina ta nu se clatina. 
           Apoi cel de-al doilea verset (vs12) vorbeste despre oamenii care poftesc si care prada, adica cei ce iau de la altii ca sa aiba, pentru ca nu sunt in stare sa produca nimic, ei, cei care daca continua asa, niciodata nu vor putea fi ei insisi  desi se amagesc ca astia sunt, traiesc de fapt ca si paraziti fara identitate. Si as merge chiar mai departe, nu neaparat ca te uiti si poftesti prada unui nelegiuit. Poate ca te uiti la fratele tau si poftesti ce are el, si iar, mai adanc, nu neaparat posesiuni, dar poate lucrarea lui, realizarile lui, felul in care este vazut, etc., si ia nastere invidia. Sau poate nu. Nici macar nu poftesti cu invidie, dar tanjesti, ti-ar place si tie si traiesti admirand pe altii cand TU POTI SA RODESTI PENTRU TINE si esti CHEMAT LA ASTA!  Si nu, nu o sa te provoc sa descoperi vreo forta ascunsa din tine, ca nu ai (nici eu nu am), nici sa realizezi ca esti un altul mai bun de fapt, ca nu esti (nici eu nu sunt) si nici sa incepi sa gandesti pozitiv spunandu-ti in oglinda de 43 de ori pe zi: "Pot si eu!" ca nu poti! (nici eu nu pot de la mine). Te provoc insa sa-ti verifici RADACINA. Mai exact: ce te tine in viata? Din ce te hranesti zilnic? Care e sursa gandurilor tale, a vorbelor tale, a principiilor tale de viata? Pentru ca asta te si face ceea ce esti: RADACINA. Ai filozofiile tale? Sau te-ai inradacinat in filozofiile altuia de viata? La fel cum o planta primeste toata hrana din radacina,(si daca nu mai primeste traieste pana la un moment dat consumandu-si toate resursele apoi se usuca si moare) la  fel este si cu noi. Una singura e Radacina care nu se clatina si care rodeste: Isus Hristos! Si de o radacina care nu se clatina (adica nu poate fi smulsa - Dumnezeu statornic, atotputernic si infinit de sfant, principii care nu pot fi zdruncinate si nu pot fi combatute, pace care intrece orice pricepere, bucurie deplina, etc) si care rodeste avem nevoie fiecare:
             
6. Astfel, dar, dupa cum ati primit pe Hristos Isus, Domnul, asa sa si umblati in El, 7.fiind inradacinati si ziditi in El, intariti prin credinta, dupa invataturile care v-au fost date, si sporind in ea cu multumiri catre Dumnezeu.8. Luati seama ca nimeni sa nu va fure cu filozofia si cu o amagire desarta, dupa datina oamenilor, dupa invataturile incepatoare ale lumii, si nu dupa Hristos.
             Hristos este radacina! El nu se clatina si El rodeste in noi prin Duhul Sfant! Slava Lui! Vei putea ramane tare si de neclatinat doar inradacinat in Hristos, zidit in El si intarit prin credinta. Dar cum asta? "Dupa invataturile care v-au fost date", adica prin Scriptura, prin Biblie! Cuvantul te tine si te inradacineaza in Hristos, tot Cuvantul te zideste si iti intareste credinta. Scriptura iti pastreaza mintea intreaga dandu-ti pacea care intrece orice pricepere atunci cand altii cedeaza! Cuvantul iti da viata cand ceilalti se sting Cuvantul te sfinteste cand ceilalti se scalda in mocirla. 
              Sa ramanem deci bine inradacinati in Hristos! Sa ramanem adanciti in Cuvant! 
         Si inchei avertizandu-te ca daca stai tare la momentul asta, e bine ca mereu sa-ti aduci aminte ca: daca unele din ramuri au fost taiate, si daca tu, care erai dintr-un maslin salbatic, ai fost altoit in locul lor si ai fost facut partas radacinii si grasimii maslinului, 18. nu te fali fata de ramuri. Daca te falesti, sa stii ca nu tu tii radacina, ci radacina te tine pe tine. 19. Dar vei zice: "Ramurile au fost taiate, ca sa fiu altoit eu."20. Adevarat: au fost taiate din pricina necredintei lor, si tu stai in picioare prin credinta: nu te ingamfa, dar, ci teme-te! 21. Caci daca n-a crutat Dumnezeu ramurile firesti, nu te va cruta nici pe tine. 22. Uita-te, dar, la bunatatea si asprimea lui Dumnezeu: asprime fata de cei ce au cazut, si bunatate fata de tine, daca nu incetezi sa ramai in bunatatea aceasta; altminteri, vei fi taiat si tu. (Romani11)

            Doar cel ce va intelege asta nu se va clatina si va rodi! Sa fim deci tari din Radacina!
         Imi pare rau ca timpul de scris e scurt azi, (va dati seama cat mai scriam daca aveam timp:) dar trebuie sa plec la lucru. Imi ramane totusi in minte Cuvantul de azi. Subiectul e mult mai adanc si mult mai profund. Voi incepe cu testul statorniciei, ca sunt sigur ca si azi cel rau ma va scutura (ca in fiecare zi). Ramane-voi neclintit si bine inradacinat? Si apoi voi rodi azi ceva? Luati-l si voi si meditati asupra lui astazi, maine, in fiecare zi, ramanand conectati la Radacina care nu se clatina si care rodeste, si cautand sa ne inradacinam tot mai mult in Hristos, ziditi in El si intariti prin Cuvant!


Binecuvantari vesnice,
Radu





miercuri, 5 martie 2014

Cum sa nu strici Cuvantul

         Da, asta pentru ca de stricat e usor sa strici aproape orice. Si mai ales cuvinte...Nu-i asa? De cate ori ai vrut sa spui ceva si rezultatul a fost exact contrar in urechile celor ce te ascultau? Sau, de cate ori ai inteles tu ceva gresit, si te-ai suparat desi persoana care ti s-a adresat avea cele mai bune intentii? Altii suntem mesteri la rastalmacit, si mai ales noi romanii (dar si altii :) avem o doza mare de suspiciune, iar daca cumva ne suna ceva prea bine incepem si ne gandim: "mai...sigur e ceva la mijloc", sau "ce-a vrut sa spuna de fapt?" Altii (dar acestia nu sunt dintre cei pe care-i cunosc:) se pricep la a "repovesti" dar in propria varianta de expunere conversatiile avute cu altii, sau mai pe scurt la barfa. Si te trezesti ca ai spus ceva intr-un anumit context care ajunge la urechile unei terte persoane mai denaturat decat la "telefonul fara fir". Si da, atunci te vei intreba: cum sa vorbesc ca sa fiu inteles corect? Si cu atat mai mult cand vine vorba de Cuvantul lui Dumnezeu propovaduit! Si cand spun asta nu ma refer numai la predicare, ci si in casele noastre cand deschidem Biblia, sau cand il spunem altora, in discutiile noastre de zi cu zi. Cum sa transmitem copiilor nostri, generatiei ce ne urmeaza Cuvantul nealterat, clar si adevarat? Cum sa-L propovaduim curat pe Hristos celor din jurul nostru cand mintea lor e bombardata de atatea invataturi diluate?
          Adevarat este ca atunci cand vine vorba de Cuvantul lui Dumnezeu lucrurile sunt foarte serioase. Interpretari eronate si eretice ale Cuvantului au dat nastere la miscari intregi bazate pe erezie, cu efecte  fatale si ireversibile pentru multi "crestini" slabi. Atunci cand oamenii isi ridica in slavi "invatatori dupa poftele lor" (2Timotei4:3) pentru ca nu sunt in stare sa "sufere invatatura sanatoasa", rezultatul nu poate fi decat un diagnostic de boala care duce in final la moarte daca nu e tratata la timp. 
             Iata cum, intr-o vreme in care "cei mai multi" aproape ca-si dezvoltasera o pasiune pentru a strica Cuvantul lui Dumnezeu doar de dragul de a sta contra apostolilor (fie largind calea fie stramtand-o in mod legalist), Pavel ofera solutia predicarii sanatoase, reale si adevarate: 
           "Caci noi nu stricam cuvantul lui Dumnezeu cum fac cei mai multi; ci vorbim CU INIMA CURATA, DIN PARTEA LUI DUMNEZEU, INAINTEA LUI DUMNEZEU, IN HRISTOS!
(2Corinteni2:17)

               4 pasi simpli:

1. VORBESTE CU INIMA CURATA: "Pui de naparci" le spunea Domnul Isus fariseilor "cum ati putea voi sa spuneti lucruri bune cand voi sunteti rai? Caci din prisosul inimii vorbeste gura."(Matei12:34) Nu poti vorbi din Cuvantul lui Dumnezeu daca inima ta este murdara. Sigur ca majoritatea celor ce se gasesc in starea asta nici nu se ocupa cu cuvintele lui Dumnezeu. Insa, daca asemenea fariseilor, care se pretindeau a fi religiosi te vei ridica sa vorbesti avand vasul murdar pe dinlauntru (Matei 23:25-27) ai grija: nu Dumnezeu va vorbi prin tine! Uita-te la ei si adu-ti aminte de pasajul in care se vorbeste despre "desfiintarea poruncii lui Dumnezeu in folosul datinei lor".(Marcu7) Avand ca sursa ce? LAUNTRUL MURDAR si o inima departe de Dumnezeu (Marcu7:6). Aici ajungi in final daca te lipsesti de calauzirea Duhului! La calauzirea ta proprie, a firii tale, a poftelor tale "in lumina" sau mai bine zis intunericul carora vei "interpreta" si Cuvantul, stricandu-l dupa dorintele tale.  Vei elimina tot ce este incomod firii tale si-l vei rastalmaci dupa buna ta placere. Ca si ei, cei care stiau legea din scoarta in scoarta, dar nu-L cunosteau pe Datatorul ei.  
Apoi, toate acestea devin vizibile, iar marturia proasta face propovaduirea zadarnica.
Bine, dar vei zice ca daca nu stie nimeni viata ta iar "predica" ta din anvon, din familie sau de zi cu zi  va suna bine, si nu vei rosti nicio erezie, nu ai stricat Cuvantul lui Dumnezeu cu nimic. Te indemn sa mergi mai adanc: probabil ca ti-ai spus bine poezia, dar in starea aceea, nu vei sti niciodata ce ar fi vrut Dumnezeu sa spuna celor ce te asculta in acel moment. De ce? simplu: pentru ca nu esti conectat la El! Nu te amagi, nu poate fi nicio intelegere intre Hristos si Belial, sau orice alt idol (2Corinteni6:15). Si daca Domnul Isus a zis ca nimeni sluji la doi stapani (Matei 6:24), nu crede ca vei fi singura exceptie. Inima nu-ti va spune nimic din partea Lui, Duhul Sfant nu va avea nicio calauzire pentru tine, iar cuvantul rostit va fi lipsit de orice putere. Asta pentru ca intre voi este un zid de despartire pus de pacat! Astfel ai impiedicat ceea ce Dumnezeu ar fi vrut sa spuna. Vei primi insa asemeni proorocilor falsi din vechime pedeapsa celor ce se ridica in Numele Domnului desi El n-a rostit nimic din cuvintele lor. 
Cauta deci ca mai intai sfintirea, curatirea launtrului tau in sangele Domnului Isus, iar apoi vorbeste cu inima curata! Vorbeste fara viclesug, ascunzisuri, in sinceritate, predat cu totul Lui si manat mereu de dorinta arzatoare ca cei ce te asculta sa-L auda pe adevaratul Dumnezeu! Apoi, cutremurandu-te si smerindu-te inaintea Lui asemeni lui Isaia (Isaia6:1-9) sa cauti sfintirea vazandu-ti nevrednicia si lasand carbunele aprins de pe altar sa-ti atinga gura, sa-ti indeparteze nelegiuirea si sa-ti ispaseasca pacatul de fiecare data cand Ii rostesti Cuvantul. Nu uita: chemarea e mai intai la sfintire, apoi la slujire! 

2.VORBESTE DIN PARTEA LUI DUMNEZEU 1Petru 4:11 spune in felul urmator: "Daca vorbeste cineva, sa vorbeasca cuvintele lui Dumnezeu!" Cred cu tarie ca urmatorul pas dupa ce ti-ai curatit inima este sa cauti calauzirea lui Dumnezeu in vorbirea ta. Primul pas este sa citesti Cuvantul si sa ti-L insusesti. Dar apoi cere calauzire in rugaciune si spune: "Doamne, pune in gura mea cuvintele Tale". Pentru ca nu e indeajuns sa vorbesti doar "din cuvintele lui Dumnezeu" ci acele cuvinte pe care Dumnezeu vrea sa le rostesti in acel moment. Mereu am ramas uimit de invatatura Domnului Isus dar mai ales de raspunsurile pe care El le avea inaintea celor ce veneau sa-L ispiteasca! Ma vad atat de lipsit de aceasta intelepciune uneori. Nu ti s-a intamplat vreodata sa ajungi in situatia in care sa nu sti cum sa raspunzi? (chiar daca ar fi insemnat sa taci) O astfel de intelepciune vine din calauzirea permanenta a Duhului Sfant si din manifestarea plenara a Lui in mintea, inima si trupul nostru. Poti avea o predica foarte bine pregatita dar ea sa nu ajute cu nimic nevoii celor ce te asculta in acel moment. Pune-ti mintea dar si duhul in aceeasi masura la dispozitia Celui ce se va folosi astfel de tine.

3. Nu uita apoi ca VORBESTI INAINTEA LUI DUMNEZEU: asta pentru ca atunci cand Dumnezeu ne incredinteaza cuvintele Lui, El nu ne lasa singuri. Daca esti managerul unei firme foarte importante iar patronul firmei respective ti-ar incredinta un mesaj de transmis angajatilor, si ti-ar spune: "Voi urmari inregistrarea live a conferintei in care vei transmite ce ti-am spus. Esti reprezentantul meu. Sa nu omiti nimic din ce ti-am incredintat!" cum ai merge inaintea celor ce te vor asculta? Nu-i asa ca gandul ti-ar sta la faptul ca patronul tau vede totul in tot timpul asta si e in joc functia ta? Dumnezeul nostru insa nu e un patron care urmareste inregistrari video de undeva de departe. El se angajeaza sa lucreze impreuna cu cei ce sunt gata sa propovaduiasca pretutindeni, indiferent de conditii (Marcu 16:20) intarindu-Si Cuvantul prin insotirea propovaduirii Lui cu semne ale puterii Lui. Suntem noi insa constienti de prezenta Lui atunci cand vorbim cuvintele Lui? Atatia predicatori care se dezarmeaza cand la biserica le vin oameni mai putini decat s-au asteptat in duminica respectiva, gandindu-se "la ce m-am pregatit atat cand au venit doar jumatate?". Atatia misionari care atunci cand merg sa slujeasca o biserica de la sat se pregatesc superficial sau mai deloc pentru ca "pretentiile nu-s ca la oras". Atatia crestini care in marturia lor de zi cu zi uita ca Dumnezeu este acolo si fie se rusineaza fie nu le mai pasa sa marturiseasca, fie fac diferente de la om la om in functie de pozitia sociala sau de influenta pe care o au, fie de cat de confortabil le este sa le spuna sau nu, uitand ca langa ei este un Dumnezeu gata sa-si insoteasca Cuvantul cu putere ca si in vremea lui Moise daca va trebui! 
Un predicator care avea o biserica de 5 membri in varsta intr-un sat a fost intrebat ce-l face sa le predice cu atata foc si de ce se pregateste un timp atat de indelungat pentru fiecare predica. Raspunsul lui a fost: in biserica mea nu sunt doar 5. Eu predic inaintea lui Dumnezeu si a intregului cer. Iar Dumnezeu asa imi cere sa-I vestesc Cuvantul! Predica mea o asculta intai El!

4.VORBESTE ASCUNS IN HRISTOS: "Trebuie ca El sa creasca iar eu sa ma micsorez" (Ioan 3:30) Iata secretul unui om, care a avut o propovaduire cu impact. Cuvintele sunt ale lui Ioan Botezatorul. Si oare nu asa ar trebui sa stea lucrurile cu fiecare dintre noi? Cu cat ne vom micsora noi, Hristos se va vedea mai bine, si cu cat ne vom goli mai mult de noi insine vom putea fi mai plini de Duh.  "Am fost rastignit impreuna cu Hristos si traiesc...dar nu mai traiesc eu ci Hristos traieste in mine!" (Galateni2:20) "Imbracati-va cu toata armura lui Dumnezeu ca sa puteti tinea piept impotriva uneltirilor diavolului" (Efeseni6) 
Astfel deci, pentru cei ce sunt in Hristos nu mai este nicio osandire pentru ca ei nu mai traiesc dupa indemnurile firii pamantesti ci dupa indemnurile Duhului. (Romani 8:1), iar propovaduirea lor nu va fi o sfortare ci un stil de viata, iar Cuvantul va fi rostit in tot Adevarul, nealterat, nemodificat, si insotit de putere!

Astfel de Cuvant doresc sa va iasa fiecaruia din Duh, din inima si mai apoi de pe buze!

Binecuvantari vesnice,
Radu