Da, asta pentru ca de stricat e usor sa strici aproape orice. Si mai ales cuvinte...Nu-i asa? De cate ori ai vrut sa spui ceva si rezultatul a fost exact contrar in urechile celor ce te ascultau? Sau, de cate ori ai inteles tu ceva gresit, si te-ai suparat desi persoana care ti s-a adresat avea cele mai bune intentii? Altii suntem mesteri la rastalmacit, si mai ales noi romanii (dar si altii :) avem o doza mare de suspiciune, iar daca cumva ne suna ceva prea bine incepem si ne gandim: "mai...sigur e ceva la mijloc", sau "ce-a vrut sa spuna de fapt?" Altii (dar acestia nu sunt dintre cei pe care-i cunosc:) se pricep la a "repovesti" dar in propria varianta de expunere conversatiile avute cu altii, sau mai pe scurt la barfa. Si te trezesti ca ai spus ceva intr-un anumit context care ajunge la urechile unei terte persoane mai denaturat decat la "telefonul fara fir". Si da, atunci te vei intreba: cum sa vorbesc ca sa fiu inteles corect? Si cu atat mai mult cand vine vorba de Cuvantul lui Dumnezeu propovaduit! Si cand spun asta nu ma refer numai la predicare, ci si in casele noastre cand deschidem Biblia, sau cand il spunem altora, in discutiile noastre de zi cu zi. Cum sa transmitem copiilor nostri, generatiei ce ne urmeaza Cuvantul nealterat, clar si adevarat? Cum sa-L propovaduim curat pe Hristos celor din jurul nostru cand mintea lor e bombardata de atatea invataturi diluate?
Adevarat este ca atunci cand vine vorba de Cuvantul lui Dumnezeu lucrurile sunt foarte serioase. Interpretari eronate si eretice ale Cuvantului au dat nastere la miscari intregi bazate pe erezie, cu efecte fatale si ireversibile pentru multi "crestini" slabi. Atunci cand oamenii isi ridica in slavi "invatatori dupa poftele lor" (2Timotei4:3) pentru ca nu sunt in stare sa "sufere invatatura sanatoasa", rezultatul nu poate fi decat un diagnostic de boala care duce in final la moarte daca nu e tratata la timp.
Iata cum, intr-o vreme in care "cei mai multi" aproape ca-si dezvoltasera o pasiune pentru a strica Cuvantul lui Dumnezeu doar de dragul de a sta contra apostolilor (fie largind calea fie stramtand-o in mod legalist), Pavel ofera solutia predicarii sanatoase, reale si adevarate:
"Caci noi nu stricam cuvantul lui Dumnezeu cum fac cei mai multi; ci vorbim CU INIMA CURATA, DIN PARTEA LUI DUMNEZEU, INAINTEA LUI DUMNEZEU, IN HRISTOS!"
(2Corinteni2:17)
4 pasi simpli:
1. VORBESTE CU INIMA CURATA: "Pui de naparci" le spunea Domnul Isus fariseilor "cum ati putea voi sa spuneti lucruri bune cand voi sunteti rai? Caci din prisosul inimii vorbeste gura."(Matei12:34) Nu poti vorbi din Cuvantul lui Dumnezeu daca inima ta este murdara. Sigur ca majoritatea celor ce se gasesc in starea asta nici nu se ocupa cu cuvintele lui Dumnezeu. Insa, daca asemenea fariseilor, care se pretindeau a fi religiosi te vei ridica sa vorbesti avand vasul murdar pe dinlauntru (Matei 23:25-27) ai grija: nu Dumnezeu va vorbi prin tine! Uita-te la ei si adu-ti aminte de pasajul in care se vorbeste despre "desfiintarea poruncii lui Dumnezeu in folosul datinei lor".(Marcu7) Avand ca sursa ce? LAUNTRUL MURDAR si o inima departe de Dumnezeu (Marcu7:6). Aici ajungi in final daca te lipsesti de calauzirea Duhului! La calauzirea ta proprie, a firii tale, a poftelor tale "in lumina" sau mai bine zis intunericul carora vei "interpreta" si Cuvantul, stricandu-l dupa dorintele tale. Vei elimina tot ce este incomod firii tale si-l vei rastalmaci dupa buna ta placere. Ca si ei, cei care stiau legea din scoarta in scoarta, dar nu-L cunosteau pe Datatorul ei.
Apoi, toate acestea devin vizibile, iar marturia proasta face propovaduirea zadarnica.
Bine, dar vei zice ca daca nu stie nimeni viata ta iar "predica" ta din anvon, din familie sau de zi cu zi va suna bine, si nu vei rosti nicio erezie, nu ai stricat Cuvantul lui Dumnezeu cu nimic. Te indemn sa mergi mai adanc: probabil ca ti-ai spus bine poezia, dar in starea aceea, nu vei sti niciodata ce ar fi vrut Dumnezeu sa spuna celor ce te asculta in acel moment. De ce? simplu: pentru ca nu esti conectat la El! Nu te amagi, nu poate fi nicio intelegere intre Hristos si Belial, sau orice alt idol (2Corinteni6:15). Si daca Domnul Isus a zis ca nimeni sluji la doi stapani (Matei 6:24), nu crede ca vei fi singura exceptie. Inima nu-ti va spune nimic din partea Lui, Duhul Sfant nu va avea nicio calauzire pentru tine, iar cuvantul rostit va fi lipsit de orice putere. Asta pentru ca intre voi este un zid de despartire pus de pacat! Astfel ai impiedicat ceea ce Dumnezeu ar fi vrut sa spuna. Vei primi insa asemeni proorocilor falsi din vechime pedeapsa celor ce se ridica in Numele Domnului desi El n-a rostit nimic din cuvintele lor.
Cauta deci ca mai intai sfintirea, curatirea launtrului tau in sangele Domnului Isus, iar apoi vorbeste cu inima curata! Vorbeste fara viclesug, ascunzisuri, in sinceritate, predat cu totul Lui si manat mereu de dorinta arzatoare ca cei ce te asculta sa-L auda pe adevaratul Dumnezeu! Apoi, cutremurandu-te si smerindu-te inaintea Lui asemeni lui Isaia (Isaia6:1-9) sa cauti sfintirea vazandu-ti nevrednicia si lasand carbunele aprins de pe altar sa-ti atinga gura, sa-ti indeparteze nelegiuirea si sa-ti ispaseasca pacatul de fiecare data cand Ii rostesti Cuvantul. Nu uita: chemarea e mai intai la sfintire, apoi la slujire!
2.VORBESTE DIN PARTEA LUI DUMNEZEU 1Petru 4:11 spune in felul urmator: "Daca vorbeste cineva, sa vorbeasca cuvintele lui Dumnezeu!" Cred cu tarie ca urmatorul pas dupa ce ti-ai curatit inima este sa cauti calauzirea lui Dumnezeu in vorbirea ta. Primul pas este sa citesti Cuvantul si sa ti-L insusesti. Dar apoi cere calauzire in rugaciune si spune: "Doamne, pune in gura mea cuvintele Tale". Pentru ca nu e indeajuns sa vorbesti doar "din cuvintele lui Dumnezeu" ci acele cuvinte pe care Dumnezeu vrea sa le rostesti in acel moment. Mereu am ramas uimit de invatatura Domnului Isus dar mai ales de raspunsurile pe care El le avea inaintea celor ce veneau sa-L ispiteasca! Ma vad atat de lipsit de aceasta intelepciune uneori. Nu ti s-a intamplat vreodata sa ajungi in situatia in care sa nu sti cum sa raspunzi? (chiar daca ar fi insemnat sa taci) O astfel de intelepciune vine din calauzirea permanenta a Duhului Sfant si din manifestarea plenara a Lui in mintea, inima si trupul nostru. Poti avea o predica foarte bine pregatita dar ea sa nu ajute cu nimic nevoii celor ce te asculta in acel moment. Pune-ti mintea dar si duhul in aceeasi masura la dispozitia Celui ce se va folosi astfel de tine.
3. Nu uita apoi ca VORBESTI INAINTEA LUI DUMNEZEU: asta pentru ca atunci cand Dumnezeu ne incredinteaza cuvintele Lui, El nu ne lasa singuri. Daca esti managerul unei firme foarte importante iar patronul firmei respective ti-ar incredinta un mesaj de transmis angajatilor, si ti-ar spune: "Voi urmari inregistrarea live a conferintei in care vei transmite ce ti-am spus. Esti reprezentantul meu. Sa nu omiti nimic din ce ti-am incredintat!" cum ai merge inaintea celor ce te vor asculta? Nu-i asa ca gandul ti-ar sta la faptul ca patronul tau vede totul in tot timpul asta si e in joc functia ta? Dumnezeul nostru insa nu e un patron care urmareste inregistrari video de undeva de departe. El se angajeaza sa lucreze impreuna cu cei ce sunt gata sa propovaduiasca pretutindeni, indiferent de conditii (Marcu 16:20) intarindu-Si Cuvantul prin insotirea propovaduirii Lui cu semne ale puterii Lui. Suntem noi insa constienti de prezenta Lui atunci cand vorbim cuvintele Lui? Atatia predicatori care se dezarmeaza cand la biserica le vin oameni mai putini decat s-au asteptat in duminica respectiva, gandindu-se "la ce m-am pregatit atat cand au venit doar jumatate?". Atatia misionari care atunci cand merg sa slujeasca o biserica de la sat se pregatesc superficial sau mai deloc pentru ca "pretentiile nu-s ca la oras". Atatia crestini care in marturia lor de zi cu zi uita ca Dumnezeu este acolo si fie se rusineaza fie nu le mai pasa sa marturiseasca, fie fac diferente de la om la om in functie de pozitia sociala sau de influenta pe care o au, fie de cat de confortabil le este sa le spuna sau nu, uitand ca langa ei este un Dumnezeu gata sa-si insoteasca Cuvantul cu putere ca si in vremea lui Moise daca va trebui!
Un predicator care avea o biserica de 5 membri in varsta intr-un sat a fost intrebat ce-l face sa le predice cu atata foc si de ce se pregateste un timp atat de indelungat pentru fiecare predica. Raspunsul lui a fost: in biserica mea nu sunt doar 5. Eu predic inaintea lui Dumnezeu si a intregului cer. Iar Dumnezeu asa imi cere sa-I vestesc Cuvantul! Predica mea o asculta intai El!
4.VORBESTE ASCUNS IN HRISTOS: "Trebuie ca El sa creasca iar eu sa ma micsorez" (Ioan 3:30) Iata secretul unui om, care a avut o propovaduire cu impact. Cuvintele sunt ale lui Ioan Botezatorul. Si oare nu asa ar trebui sa stea lucrurile cu fiecare dintre noi? Cu cat ne vom micsora noi, Hristos se va vedea mai bine, si cu cat ne vom goli mai mult de noi insine vom putea fi mai plini de Duh. "Am fost rastignit impreuna cu Hristos si traiesc...dar nu mai traiesc eu ci Hristos traieste in mine!" (Galateni2:20) "Imbracati-va cu toata armura lui Dumnezeu ca sa puteti tinea piept impotriva uneltirilor diavolului" (Efeseni6)
Astfel deci, pentru cei ce sunt in Hristos nu mai este nicio osandire pentru ca ei nu mai traiesc dupa indemnurile firii pamantesti ci dupa indemnurile Duhului. (Romani 8:1), iar propovaduirea lor nu va fi o sfortare ci un stil de viata, iar Cuvantul va fi rostit in tot Adevarul, nealterat, nemodificat, si insotit de putere!
Astfel de Cuvant doresc sa va iasa fiecaruia din Duh, din inima si mai apoi de pe buze!
Binecuvantari vesnice,
Radu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu