Marcu 1
" 32.Seara, dupa asfintitul soarelui, au adus la El pe toti bolnavii si indracitii. 33.Si toata cetatea era adunata la usa. 34.El a vindecat pe multi[...]. 35.A doua zi dimineata, pe cand era inca intuneric de tot, Isus s-a sculat, a iesit, si S-a dus intr-un loc pustiu. Si se ruga acolo. 36.Simon si ceilalti care erau cu El s-au dus sa-L caute; 37.si cand L-au gasit, I-au zis:"Toti Te cauta." 38.El le-a raspuns:"Haidem sa mergem in alta parte, prin targurile si satele vecine, ca sa propovaduiesc acolo; caci pentru aceasta am iesit." 39.Si s-a dus sa propovaduiasca in sinagogi, prin toata Galileea..."
Ziua anterioara fusese una cu siguranta plina. Domnul Isus se oprise in Capernaum, in ziua Sabatului pentru a invata norodul in sinagoga. Propovaduirea marcata de puterea si autoritatea vorbirii Lui ii facuse pe oameni sa ramana uimiti (vs22) Mai apoi, vindecarea indracitului din sinagoga fusese evenimentul care facuse ca "indata"(vs28) sa I se duca vestea in toate imprejurimile regiunii. Apoi, Domnul Isus, iesind din sinagoga se oprise in casa lui Petru. Nu era o casa marcata tocmai de o atmosfera vesela, soacra lui fiind bolnava la pat de ceva vreme. Asa ca, ni-l putem imagina pe Petru si pe ceilalti "vorbindu-i plini de speranta Domnului Isus" (vs30) despre ea ca Unuia pe care-L vazusera doar cu putin in timp in urma savarsind lucruri extraordinare. Domnul Isus, deci ii daruise vindecarea. Soacra lui, asemeni oricarui om care, primind vindecarea din mana Domnului Isus este gata sa inceapa o viata de slujire, spusese probabil celor de aproape despre minunea intamplata. Asa se face ca, din vorba-n vorba, "seara, dupa asfintitul soarelui au adus la El pe toti bolnavii si indracitii. Si toata cetatea era adunata la usa." Ziua se incheiase destul de tarziu, deci, pentru Domnul Isus, si cu siguranta nu fusese una plictisitoare. Cu siguranta, dupa o astfel de zi plina, in lucrarea lui Dumnezeu, eu as fi zis: "Maine dorm pana la 12!" Ce face insa Domnul Isus? Iata-L treaz inainte de rasaritul soarelui iesind intr-un loc pustiu SA SE ROAGE(vs35). El a inteles ca mai important decat a face lucrarea lui Dumnezeu, chiar daca e o lucrare biruitoare si de succes, este aspectul RELATIEI LUI PERSONALE cu Dumnezeul a carui lucrare o face. Primul gand de aici: lucrarea pe care o faci nu tine locul relatiei si partasiei personale cu Dumnezeu, oricat de implicat ai fi. De multe ori ne pierdem in ceea ce ni se pare noua ca inseamna "a face lucrarea lui Dumnezeu" (lucruri organizatorice, pregatire teoretica, zbateri diverse ca "sa iasa bine" etc) neglijand aspectul relatiei personale cu Cel a carui lucrare o facem. Astfel, incepem cu Dumnezeu, dar pe parcurs ne trezim singuri pentru ca am mers din inertia proprie, fara sa cerem indrumare si consiliere Divina la fiecare pas.Astfel ajungem sa facem o lucrare ce poarta caracteristicile noastre si nu ale lui Dumnezeu.Asa ca, sa retinem: nu lucrarea, nici implicarea in biserica, ci relatia personala cu Dumnezeu este aspectul primordial al unui slujitor real. Si o astfel de relatie si aprtasie va naste o lucrare veritabila.
Petru, se trezeste si el mai tarziu:) si pleaca sa-L caute pe Domnul Isus. Gasindu-L, Ii spune: "toti Te cauta."(vs.38) Si daca Domnul Isus ar fi fost ca unele din personalitatile zilelor noastre (chiar din domeniul religios din pacate) ar fi raspuns:"Superb, e timpul pentru o baie de multime. Du-te, ia-i si pe ceilalti si anunta-mi aparitia. Cheama o trupa de inchinare bine cotata si pune-o in deschiderea programului." Domnul Isus avea un rating de 100% in Capernaum. Toti Il cautau. Raspunsul Lui este insa urmatorul: "mergem in alta parte sa propovaduiesc..."(vs38) "Pai, Doamne," am fi zis noi, "aici ai succesul garantat! De ce sa mergi in alta parte unde poate nici nu vei fi bagat in seama?Sau, mergem mai tarziu..." Al doilea gand de aici: Nu trai azi din succesul lucrarii de ieri. Sau, "victoriile de ieri nu inlocuiesc bataliile de azi" (asta o stiu de la Lucian;). Uneori, in lucrare sau in viata cu Dumnezeu, traim din amintiri, sau din ecoul unor reusite anterioare. Aceste reusite ne-au adus un nume, ne-au creat un statut sau o reputatie, si noi ne-am ascuns sub ele regresul. Ne multumim cu o imagine de "sfant" castigata in ochii celorlalti prin niste biruinte trecute, si nu cautam sa crestem in apropiere de Dumnezeu si adancire in El. Dumnezeu insa, ne cheama sa fim mereu oamenii care spun asemeni lui Isaia:"Iata-ma, trimite-ma!" Acest al doilea gand e in stransa dependenta de primul. Omul care pune pe primul plan relatia personala cu Dumnezeu va cauta nu sa-si aroge merite sau sa culeaga laude in urma biruintelor, ci sa mearga acolo unde este trimis de Dumnezeu, chiar daca i-ar fi mai comod si ar fi apreciat in alta parte. Un astfel de om va cauta mereu cresterea spirituala, apropierea de Dumnezeu si largirea Imparatiei Lui in mod dezinteresat.
"Haidem sa mergem in alta parte, prin targurile si satele vecine, ca sa propovaduiesc si acolo; caci pentru aceasta am iesit" (vs38) Dar, nu iesise Domnul Isus sa se roage? Acum de ce spune altceva? Stiti, uneori ne trezim dimineata fara nici un scop pentru ziua aceea.Ne trezim si pornim intr-o calatorie fara tinta. Adica nu stim "pentru ce am iesit" din casa. Alteori avem anumite planuri cu privire la ziua respectiva dar pornim fara sa cerem calauzirea lui Dumnezeu. Domnul Isus stia un singur lucru. Scopul cu care se trezea in minte in inceputul fiecarei zile era acela de a sta de vorba cu Tatal, si a-I afla voia pentru ziua respectiva. El nu avea planuri personale, dar nici nu incepea ziua dezorientat. El astepta ca Tatal sa-I descopere voia Sa in rugaciune pentru ziua ce-i statea inainte. Astfel, timpul de rugaciune, Domnul Isus stia deja clar "pentru ce a iesit" asa ca trece la indeplinirea voii Tatalui. Al treilea gand: Tu cum iti incepi ziua? "O iei inaintea zorilor"(ps119.147) ca si Domnul Isus pentru a sta in partasie cu Tatal si a-I afla voia pentru ziua respectiva?Bine, poate te trezesti mai tarziu, (ca si mine:). Dar cu ce gand te trezesti pentru a-ti incepe ziua? Poti spune seara ca si psalmistul "Eu ma culc si adorm in pace pentru ca numai Tu, Doamne imi dai liniste deplina in locuinta mea..."(ps.4.8) si apoi dimineata: "cand ma trezesc sunt tot cu Tine..."(ps.139.18). Ai oare mereu la inceputul unei zile gandul atintit spre Dumnezeu? Ii ceri calauzirea si Ii cauti voia pentru ziua ce-ti sta inainte? Care e primul gand cand te trezesti? Grijile zilei, examenul ce trebuie sa-l dai, baiatul sau fata la care tii, reminescente ale zilei de ieri,nerabdarea viitorului necunoscut? Sau primul gand e cel pe care il avea Adam in Eden, acela de a "te intalni cu Dumnezeu in zorii fiecarei zile"?
Acestea sunt cele trei ganduri de vinerea asta. Va doresc o saptamana binecuvantata in care sa cautati sa va adanciti in relatia cu Dumnezeu, sa cautati sa cresteti in implinirea voii Lui, si in care fiecare rasarit de soare sa va gaseasca in partasie cu Cel ce-l face sa rasara.
Binecuvantari vesnice,
radusamuel
" 32.Seara, dupa asfintitul soarelui, au adus la El pe toti bolnavii si indracitii. 33.Si toata cetatea era adunata la usa. 34.El a vindecat pe multi[...]. 35.A doua zi dimineata, pe cand era inca intuneric de tot, Isus s-a sculat, a iesit, si S-a dus intr-un loc pustiu. Si se ruga acolo. 36.Simon si ceilalti care erau cu El s-au dus sa-L caute; 37.si cand L-au gasit, I-au zis:"Toti Te cauta." 38.El le-a raspuns:"Haidem sa mergem in alta parte, prin targurile si satele vecine, ca sa propovaduiesc acolo; caci pentru aceasta am iesit." 39.Si s-a dus sa propovaduiasca in sinagogi, prin toata Galileea..."
Ziua anterioara fusese una cu siguranta plina. Domnul Isus se oprise in Capernaum, in ziua Sabatului pentru a invata norodul in sinagoga. Propovaduirea marcata de puterea si autoritatea vorbirii Lui ii facuse pe oameni sa ramana uimiti (vs22) Mai apoi, vindecarea indracitului din sinagoga fusese evenimentul care facuse ca "indata"(vs28) sa I se duca vestea in toate imprejurimile regiunii. Apoi, Domnul Isus, iesind din sinagoga se oprise in casa lui Petru. Nu era o casa marcata tocmai de o atmosfera vesela, soacra lui fiind bolnava la pat de ceva vreme. Asa ca, ni-l putem imagina pe Petru si pe ceilalti "vorbindu-i plini de speranta Domnului Isus" (vs30) despre ea ca Unuia pe care-L vazusera doar cu putin in timp in urma savarsind lucruri extraordinare. Domnul Isus, deci ii daruise vindecarea. Soacra lui, asemeni oricarui om care, primind vindecarea din mana Domnului Isus este gata sa inceapa o viata de slujire, spusese probabil celor de aproape despre minunea intamplata. Asa se face ca, din vorba-n vorba, "seara, dupa asfintitul soarelui au adus la El pe toti bolnavii si indracitii. Si toata cetatea era adunata la usa." Ziua se incheiase destul de tarziu, deci, pentru Domnul Isus, si cu siguranta nu fusese una plictisitoare. Cu siguranta, dupa o astfel de zi plina, in lucrarea lui Dumnezeu, eu as fi zis: "Maine dorm pana la 12!" Ce face insa Domnul Isus? Iata-L treaz inainte de rasaritul soarelui iesind intr-un loc pustiu SA SE ROAGE(vs35). El a inteles ca mai important decat a face lucrarea lui Dumnezeu, chiar daca e o lucrare biruitoare si de succes, este aspectul RELATIEI LUI PERSONALE cu Dumnezeul a carui lucrare o face. Primul gand de aici: lucrarea pe care o faci nu tine locul relatiei si partasiei personale cu Dumnezeu, oricat de implicat ai fi. De multe ori ne pierdem in ceea ce ni se pare noua ca inseamna "a face lucrarea lui Dumnezeu" (lucruri organizatorice, pregatire teoretica, zbateri diverse ca "sa iasa bine" etc) neglijand aspectul relatiei personale cu Cel a carui lucrare o facem. Astfel, incepem cu Dumnezeu, dar pe parcurs ne trezim singuri pentru ca am mers din inertia proprie, fara sa cerem indrumare si consiliere Divina la fiecare pas.Astfel ajungem sa facem o lucrare ce poarta caracteristicile noastre si nu ale lui Dumnezeu.Asa ca, sa retinem: nu lucrarea, nici implicarea in biserica, ci relatia personala cu Dumnezeu este aspectul primordial al unui slujitor real. Si o astfel de relatie si aprtasie va naste o lucrare veritabila.
Petru, se trezeste si el mai tarziu:) si pleaca sa-L caute pe Domnul Isus. Gasindu-L, Ii spune: "toti Te cauta."(vs.38) Si daca Domnul Isus ar fi fost ca unele din personalitatile zilelor noastre (chiar din domeniul religios din pacate) ar fi raspuns:"Superb, e timpul pentru o baie de multime. Du-te, ia-i si pe ceilalti si anunta-mi aparitia. Cheama o trupa de inchinare bine cotata si pune-o in deschiderea programului." Domnul Isus avea un rating de 100% in Capernaum. Toti Il cautau. Raspunsul Lui este insa urmatorul: "mergem in alta parte sa propovaduiesc..."(vs38) "Pai, Doamne," am fi zis noi, "aici ai succesul garantat! De ce sa mergi in alta parte unde poate nici nu vei fi bagat in seama?Sau, mergem mai tarziu..." Al doilea gand de aici: Nu trai azi din succesul lucrarii de ieri. Sau, "victoriile de ieri nu inlocuiesc bataliile de azi" (asta o stiu de la Lucian;). Uneori, in lucrare sau in viata cu Dumnezeu, traim din amintiri, sau din ecoul unor reusite anterioare. Aceste reusite ne-au adus un nume, ne-au creat un statut sau o reputatie, si noi ne-am ascuns sub ele regresul. Ne multumim cu o imagine de "sfant" castigata in ochii celorlalti prin niste biruinte trecute, si nu cautam sa crestem in apropiere de Dumnezeu si adancire in El. Dumnezeu insa, ne cheama sa fim mereu oamenii care spun asemeni lui Isaia:"Iata-ma, trimite-ma!" Acest al doilea gand e in stransa dependenta de primul. Omul care pune pe primul plan relatia personala cu Dumnezeu va cauta nu sa-si aroge merite sau sa culeaga laude in urma biruintelor, ci sa mearga acolo unde este trimis de Dumnezeu, chiar daca i-ar fi mai comod si ar fi apreciat in alta parte. Un astfel de om va cauta mereu cresterea spirituala, apropierea de Dumnezeu si largirea Imparatiei Lui in mod dezinteresat.
"Haidem sa mergem in alta parte, prin targurile si satele vecine, ca sa propovaduiesc si acolo; caci pentru aceasta am iesit" (vs38) Dar, nu iesise Domnul Isus sa se roage? Acum de ce spune altceva? Stiti, uneori ne trezim dimineata fara nici un scop pentru ziua aceea.Ne trezim si pornim intr-o calatorie fara tinta. Adica nu stim "pentru ce am iesit" din casa. Alteori avem anumite planuri cu privire la ziua respectiva dar pornim fara sa cerem calauzirea lui Dumnezeu. Domnul Isus stia un singur lucru. Scopul cu care se trezea in minte in inceputul fiecarei zile era acela de a sta de vorba cu Tatal, si a-I afla voia pentru ziua respectiva. El nu avea planuri personale, dar nici nu incepea ziua dezorientat. El astepta ca Tatal sa-I descopere voia Sa in rugaciune pentru ziua ce-i statea inainte. Astfel, timpul de rugaciune, Domnul Isus stia deja clar "pentru ce a iesit" asa ca trece la indeplinirea voii Tatalui. Al treilea gand: Tu cum iti incepi ziua? "O iei inaintea zorilor"(ps119.147) ca si Domnul Isus pentru a sta in partasie cu Tatal si a-I afla voia pentru ziua respectiva?Bine, poate te trezesti mai tarziu, (ca si mine:). Dar cu ce gand te trezesti pentru a-ti incepe ziua? Poti spune seara ca si psalmistul "Eu ma culc si adorm in pace pentru ca numai Tu, Doamne imi dai liniste deplina in locuinta mea..."(ps.4.8) si apoi dimineata: "cand ma trezesc sunt tot cu Tine..."(ps.139.18). Ai oare mereu la inceputul unei zile gandul atintit spre Dumnezeu? Ii ceri calauzirea si Ii cauti voia pentru ziua ce-ti sta inainte? Care e primul gand cand te trezesti? Grijile zilei, examenul ce trebuie sa-l dai, baiatul sau fata la care tii, reminescente ale zilei de ieri,nerabdarea viitorului necunoscut? Sau primul gand e cel pe care il avea Adam in Eden, acela de a "te intalni cu Dumnezeu in zorii fiecarei zile"?
Acestea sunt cele trei ganduri de vinerea asta. Va doresc o saptamana binecuvantata in care sa cautati sa va adanciti in relatia cu Dumnezeu, sa cautati sa cresteti in implinirea voii Lui, si in care fiecare rasarit de soare sa va gaseasca in partasie cu Cel ce-l face sa rasara.
Binecuvantari vesnice,
radusamuel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu