"...ia seama", i s-a zis, "sa faci totul dupa chipul care ti-a fost aratat pe munte..." (Evrei 8.5b) au fost cuvintele pe care cu cateva mii de ani in urma le auzea Moise chiar din gura lui Dumnezeu. Trimiterea ne duce in Exod 24-25 si in continuare, unde il gasim pe Moise pe muntele Sinai in partasie cu Dumnezeul care il invata in detaliu toate porunci le sale cu privire la lege si la cortul intalnirii, la preoti si sarbatori. Fata in fata cu Dumnezeu, Moise noteaza, retine, (Ex. 24.4), cuvintele lui Dumnezeu care din cand in cand ii aminteste "vezi sa faci dupa chipul care ti s-a aratat pe munte." (25.40) Moise apoi coboara in vale, si face exact ceea ce Dumnezeu ii poruncise. Astfel ca, sfarsitul cartii Exodul mentioneaza in capitolul 39 in versetele 42-43 in felul urmator: "Copiii lui Israel au facut toate aceste lucrari dupa toate poruncile pe care i le daduse lui Moise Domnul. Moise a cercetat toate lucrarile si iata, le facusera cum poruncise Domnul, asa le facusera. Si Moise i-a binecuvantat."
Gandul pe care vreau sa vi-l las e urmatorul. Sa stii sa aplici in vale ce ai invatat pe munte si nimic sa nu te abata de la asta. Adica nu vi s-a intamplat sa va ridicati din prezenta lui Dumnezeu de pe genunchi de multe ori cu incredintarea unui lucru pe care Dumnezeu vi-l porunceste pentru ca mai apoi, iesind pe usa sa uitati totul? Sunt extraordinare momentele de munte, in care stai fata in fata cu Dumnezeu si primesti invatatura, fie in rugaciune, fie prin cuvant...Dar daca ele nu au aplicabilitate in momentele de vale, atunci cand te reintorci printre semeni, ele sunt degeaba. La poalele muntelui se da testul! Sa nu uitam ca nu au fost deloc usoare coborarile lui Moise de pe munte. Il astepta mereu un popor cartitor, vitei de aur sau te mai miri ce alte surprize, care nu-i faceau deloc lesne infaptuirea lucrurilor invatate pe munte. E frumos, e extraordinar singur cu Dumnezeu. Si pleci cu planuri mari de pe genunchi. Dar daca ajungand intre semeni, situatiile te biruiesc, ramai doar la stadiul de "ce frumos ar fi fost". Daca semenii potrivnici sau ispititori te fac sa uiti lucrurile din camaruta ta, ceva nu e bine. Daca nu reusesti iesind in lume sa faci totul dupa chipul care ti-a fost descoperit de Dumnezeu in momentele tale de singur cu El, mai intoarce-te odata acolo, si mai cere-i putere. Am auzit pe multi zicand: stiu ce trebuie sa fac, dar anturajul, contextul...etc Astea nu sunt scuze care sa tina in fata lui Dumnezeu. "Ia seama" adica preocupa-te! Nu fi indiferent si nu te impaca cu postura de biruit. Iata gandul la care va invit sa meditam in aceasta saptamana, si poate in fiecare moment in care iesim pe usa camarutei...
Binecuvantari vesnice,
radusamuel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu