Ce faci azi?

Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos stă la dreapta lui Dumnezeu.

Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Când Se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă.

Coloseni 3:1-4

Afland de moartea lui Adi, la putin timp dupa accident, m-am gandit ca facand atatea drumuri in ultima vreme, puteam destul de usor sa fiu si eu in locul lui. Totusi, asta nu tine de frecventa calatoriilor cu masina sau cu avionul sau pe jos...ci de numarul zilelor pe care Dumnezeu ni-l ingaduie. Unora mai multe, altora mai putine, de ce asa...o stie El, si o stie bine...pentru ca El nu greseste. Insa nu discutam acest aspect pentru ca nu tine de noi si ne depaseste puterea de intelegere. Lucrul care ne priveste insa cu certitudine si la care ar fi bine sa luam seama, este acela al posturii in care acest moment al sfarsitului zilelor noastre ne va gasi.

"Ce faci azi?" sau "La ce te-ai gandit pentru azi?" E o intrebare pe care poate ti-ar pune-o cineva care doreste sa programeze ceva care sa te implice, sau poate cineva care se intereseaza de tine, sau altcineva din pura curiozitate...Cert este ca e o intrebare foarte des uzitata in convorbirile noastre.

Fiind tineri, mintea noastra este plina de planuri pe termen lung, si poate lipsita de majoritatea grijurilor zilei de maine ale unui om mai in varsta. Totusi, ocazii ca moartea fulgeratoare a lui Adi ne constrang sa dam momentului numit "acum" si zilei de "azi" o insemnatate deosebita. De fapt, asta e tot ceea ce avem: ziua de ieri a trecut -buna sau rea n-o putem intoarce- iar ziua de maine nu ne apartine. Acesta este si motivul pentru care Biblia ne invata nu este nici o zi mai incarcata de importanta decat cea numita "astazi". Astazi este ziua pocaintei, astazi este momentul trairii in curatie, astazi este momentul iertarii, astazi este momentul refacerii sau cladirii relatiei cu Dumnezeu, astazi e ziua de implinit Cuvantul, de trait frumos, de urmarit sfintirea, de umblat in faptele bune pregatite, de trait responsabil dorindu-ti ca seara sa te gaseasca pregatit si fara regrete. Maine nu e al nostru...sau daca-l vom primi, va fi HAR!

Vreau sa mergem un pic mai departe si sa va las o idee mai adanca. Ia spre exemplu momentul asta in care citesti aceste randuri. Opreste-te din citit si fa o radiografie a trairii tale in momentul de fata, incepand de la gandire pana la actiunile pe care ti le-ai planuit in viitorul imediat sau mai indepartat. Ce-ti trece prin cap? Cu ce planuri pentru azi te-ai trezit de dimineata?

Fortat de imprejurari, si fara sa vreau am facut astea atunci cand am aflat vestea trista despre Adi. Nu va ascund ca peioada prin care trec nu e una din cele mai fericite din anumite puncte de vedere. Astfel ca mi-am gasit inima cuprinsa de anumite intristari, mintea framantata de ganduri grele, si nu neaparat neindreptatite. Insa am constatat ca am renuntat de mult sa mai fac din lucrurile de sus prioritatea gandirii mele. Am lasat in schimb lucruri trecatoare sa ma afecteze si sa-mi subjuge mintea si inima. M-am gandit pe de alta parte ca daca as fi pierdut persoana pe care o iubesc, toate planurile mele de viitor ar fi insemnat exact nimic. De altfel...nici ea nu imi apartine...Tot El mi-a daruit-o, e fiica Lui...el ne face planurile. Noi nu avem decat pe "astazi", si astazi El trebuie sa-si ia slava din felul cum traiesc, cum ma port cu ea si cum ii arat ca o iubesc. Mai grav ar fi fost insa daca s-ar fi intors chiar El, Domnul in ziua aceea, pentru ca venirea Lui m-ar fi gasit preocupat de cu totul alte lucruri. Am uitat sa-L mai astept, sau m-am gandit ca pana vine imi rezolv eu ale mele...dar candela mi s-ar fi stins, pentru ca eu nu purtam grija pregatirii mele.

Ce faci azi, deci? La ce te gandesti? Daca azi ar fi ultima din zilele pe care ti le-a pregatit Domnul, ce ai de gand pentru azi?

Iti incepi ziua inca sub amprenta dezamagirilor de ieri, sub frustrarea unor razbunari ne duse la capat, cuprins de ingrijorare sau ura, fara putere sa ierti, agitat de servici, nervos, suparat, purtandu-te din nou groaznic cu cei carora le pasa de tine, fie familie fie prieteni...Pleci din casa atat de arogant si nepasator fata de Dumnezeul care te iubeste ca si cand maine ai fi sigur c-o vei face din nou. Nici macar nu-ti pui problema ca va fi altfel...

Sigur,nu spun, te mai pot astepta zeci de ani, dar s-ar putea sa nu mai ai parte de seara asta impreuna cu cei de aici. Nu e gresit sa-ti faci planuri, e normal si indicat. Dar nu te agata de ele. Fa-le dar lasa-le supuse deciziei Lui spre implinire.

Cum vei trai deci azi si la ce te vei gandi? Umple-ti mintea cu lucrurile de sus, cu lucrurile care tin de Cer si de Dumnezeu. Incepe ziua citind Cuvantul Lui si stand de vorba in rugaciune cu Dumnezeul tau, apoi mediteaza la lucrurile astea intreaga zi. Bineinteles ca nu vei fi ocolit de problemele si framantarile lucrurilor de jos, de aici de pa pamant, insa trateaza-le prin filtrul lucrurilor de sus...atunci vei vedea importanta lor corecta. Vei fi in stare sa separi lucrurile de pret de cele fara pret iar mintea si inima ta vor fi pazite de pacea care intrece orice pricepere.

Acum spune-mi...daca ar fi ultima dintre ele...ziua de azi ar mai fi potrivit sa contina certuri prostesti, invidii si orgolii, nemultumiri nejustificate, mandrie, lacomie, curvie (incepand de la nivel de gandire sau de privire), delasare, nepasare, furt (in diversele forme pe care le imbraca acest aspect), minciuna, barfa, dorinta de razbunare, frustrarea unui loc de munca mai prost platit ca al celui care rade de mine...fratii mei - caci in primul rand din pacate lucrurile astea fara exceptie se intampla intre noi, intre frati - oare n-ar trebui sa umblam altfel astazi? Oare n-ar trebui sa gandim in fiecare moment daca lucrul pe care il facem la momentul asta ar fi lucrul care ne-ar placea sa fim gasiti facandu-l atunci cand vom fi chemati sa ne intalnim cu Dumnezeu? Lui i-ar placea ce vede? Noua ne-ar produce rusine sau cinste, onoare sau osanda? De-acolo inainte...problema se pune vesnic...Ia seama...

Unde este apropierea zilnica de Domnul, dorinta de sfintire, dorinta de a iubi cu dragoste desprinsa din Dumnezeul care o intruchipeaza...dorinta de slujire, reflexul iertarii, intoarcerea celuilalt obraz...post, rugaciune, si alte lucruri care nici macar nu ne mai suna cunoscut desi ar fi trebuit sa ne fi ajuns la stadiul de deprinderi...Lucrurile de sus...lucrurile care au de-a face cu acolo...asa sa traim, gandindu-ne la ele si facand lucruri care au de-a face cu ele, si actionanad prin filtrul lor in diversele situatii, privind provocarile, ispitele sau incercarile in oglinda cerului, in felul Lui de-a le vedea si dandu-le importanta si locul pe care El le-ar da-o. Cate din lucrurile care ne stau atat de aproape incat mai ca ne orbesc nu ar intra de fapt la categoria "inapoia mea....." daca le-am trata asa cum le-ar trata El.

Ne traim viata tot mai fara insemnatate, ne facem planuri pe termen lung, uitam sa pretuim ceea ce avem, si pierdem incet-incet. Si incet-incet ni se sting candelele...pentru ca avem mereu altceva de lucru...

Ce faci azi? La ce te-ai gandit pentru azi? Poate te mai gandesti odata..."maine" nu e al tau...

Binecuvantari vesnice,

radusamuel