In toate felurile...

Interesant este cum, istorisind episodul ispitirii Domnului Isus, privim la cele trei feluri in care cel rau il tenteaza in vreme de foamete, de pericol de lipsa de luciditate mentala, de epuizare fizica, vazandu-le ca un test de 3 intrebari pe care Hristos il trece cu brio. Totusi, evanghelia dupa Luca subliniaza un alt aspect al acestei ispitiri in incheierea pasajului care o relateaza (Luca 4:1-13): "Dupa ce L-a ispitit IN TOATE FELURILE, diavolul a plecat de la El PANA LA O VREME." Sunt ferm convins ca Dl Isus nu a fost ispitit doar in aceste trei aspecte din cateva motive si anume: 1. Pentru ca Satan nu ataca pe o singura linie sau o singura data in viata. O spun din experienta. Am simtit-o de multe ori pe pielea mea, si cred ca si voi. Apoi 2. Pentru ca autorul epistolei catre Evrei spune in felul urmator: "Caci n-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre, ci Unul care in TOATE lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar fara pacat. (Evr.4:15) " Cred cu tarie ca nu putem intelege dimensiunea ispitirii Domnului Isus, asa cum nu putem intelege profunzimea jertfei de la Golgotha. A fost mai mult decat intrebare-raspuns, a fost presiune fizica in momente de lupta pentru a-ti pastra luciditatea dupa 40 de zile de post. Se scrie ca a flamanzit, adica e stadiul urmator infometarii. Asta inseamna extenuare fizica. Altul doar dupa cateva zile de alergatura a fost in stare sa-si vanda dreptul de intai nascut. Diavolul ii pune la indoiala Dumnezeirea, apoi lucrarea, apoi relatia cu Tatal, si totusi...

"Impotriviti-va diavolului, si el va fugi de la voi." (Iac.4:7)

Bine, dar cum? Cum sa faci asta atunci cand abia te mai tii pe picioare? Nu vi s-a intamplat sa cedati la oboseala? Ei bine, mie mi s-a intamplat recent. Chiar ieri am avut un timp atat de greu de rugaciune. Era ziua de post, si intr-adevar, satana are grija sa-mi faca zilele astea de obicei mai speciale. Asta pentru ca fizic si ca putere de concentrare sunt mult mai vulnerabil.Ieri insa a fost mult mai insistent in atacurile lui asupra mintii mele. Si mi-am adus aminte de Domnul Isus, care nu dupa o zi de post ci dupa 40, raspunde parca din reflex: "Este scris..." Cuvantul Domnului este arma noastra de aparare... Am vrut deci si eu sa raspund cu: "este scris..." dar parca nu-mi mai aduceam aminte niciun verset atunci... Pff...frustrant...si cu toate astea ce semnal de alarma! Pai cum sa raspunzi cu: "este scris" cand tu nu sti ce scrie? Cum sa te impotrivesti cu mainile goale? "Strang cuvantul Tau in inima mea..." dar in momentele de ispitire se vede cat de plina iti e inima de Cuvantul Lui. Oare prisosul inimii tale din care va vorbi gura ta in astfel de momente va avea ceva de-a face cu Cuvantul Lui?

Provocarea de saptamana asta e de a ne intoarce la Scriptura, la citirea ei constanta, atenta, si mai indelunga decat pana acum. Nu putem face fata "sedintelor" de ispitire cu un capitol pe zi citit in fuga (in cel mai bun caz). Daca nu ne vom dedica citirii, studiului si insusirii Cuvantului lui Dumnezeu, nu vom putea face fata. Priveste-ti seara felul in care ai trait ziua, si vei vedea la o scara mai mica ceea ce spun. Vei face diferenta intre zilele in care ai luat timpul de partasie personala in serios, si cele in care il ai in mod superficial, sau il amani din cauza multelor lucruri pe care ti se pare ca le ai de facut mai inainte de asta. Domnul Isus a avut una din cele mai aglomerate activitati. Nu de putine ori termina lucrarea dupa apusul soarelui, insa zorii zilei urmatoare nu il gaseau in pat, ci pe genunchi. Nu putine au fost noptile de rugaciune. Si inainte de Golgotha, batalia fusese deja castigata in Ghetsimani!

Intelegi ca "cine zice ca ramane in El trebuie sa traiasca si el cum a trait Isus?"(1Ioan2.6) Astfel ca, si daca am fi ispititi in toate felurile, sa cautam ca, urmand exemplul Domnului Isus, sa traim Cuvantul care ne da biruinta peste orice ispita, in partasie adanca, zilnica, cu Tatal.

Binecuvantari vesnice,

radusamuel