Am citit zilele astea Exod 3, si felul in care Dumnezeu il cheama pe Moise sa-L slujeasca. Un fel unic, deosebit.De fapt, asa e pentru fiecare din noi. Dumnezeu ne cheama pe fiecare intr-un fel unic. Mi-am adus aminte si eu de felul in care m-a chemat Dumnezeu sa-L slujesc. A fost ceva special. Si cred ca nici unul din noi nu putem spune despre chemarea lui Dumnezeu ca a fost una obisnuita sau incadrabila intr-un tipar. Ca sa-L slujesti pe Dumnezeu trebuie sa iesi din "obisnuit". Asta am vazut in Moise si in felul in care Dumnezeu l-a chemat in slujire.
Si anume:
1. Primul pas: iesi din "obisnuitul" actiunilor tale (rutina sau confort) si treci "dincolo de pustie ca sa ajungi ca sa ajungi la muntele Domnului "(vs 1). Uneori s-ar putea sa-ti intelegi chemarea abia dupa ce treci peste ceea ce faci tu in mod obisnuit, sau iti convine sa faci.E foarte posibil ca Moise sa fi crezut la acel moment ca menirea lui e sa fie pastor la oi tot restul vietii. Era ceea ce facea in fiecare zi. Mereu aceeasi turma, mereu aceeasi pasune. Dar asta pana intr-o zi...Asteapta-te ca, la un moment dat, El sa-ti puna pe inima sa "mani turma" mai departe decat de obicei pentru a ti se descoperi. In acest caz, daca inima ta e conectata la Cer, asculta-i glasul amintindu-ti de cuvintele psalmistului..."inima imi spune din partea Ta: 'cauta Fata Mea' si Fata Ta, Doamne o caut....."
2.Pasul doi: iesi din "obisnuitul" comportamentului tau sau aatitudinii tale.Nu te poti comporta oricum in prezenta lui Dumnezeu(v5) Trebuie sa-ti "scoti incaltamintele din picioare" si sa cinstesti sfintenia prezentei lui Dumnezeu. Chemarea lui Dumnezeu ne e ceva de apucat, ci e o onoare, o cinste, si trebuie tratata ca atare. Sandalele lui Moise il purtasera prin tot felul de locuri, dar acum pamantul pe care statea era sfant si Dumnezeu voia sa-i dea El o incaltaminte noua. Nu poti pasi inaintea lui Dumnezeu purtand "praful si noroiul" prin care umbli de obicei. A-ti scoate incaltamintea era un semn al supunerii, si al acordarii de respect. A te supune inseamna a renunta. Renunta la comportamentul tau obisnuit si lasa-te echipat de Dumnezeu. Cinsteste-L, si El te va trata ca pe un vas de cinste.
3.Pasul trei: iesi din "obisnuitul" parerii tale despre tine. (vs6b). Cand Dumnezeu ti se reveleaza, intelegi ca nici macar privirea-ti nu e vrednica sa-L intalneasca. S-a temut Moise pentru ca se stia sau se credea "ceva" sau "cineva"? Nu, ci s-a temut pentru ca in acel moment s-a vazut cel mai mare "NIMIC" in comparatie cu Cel ce-i vorbea. Poate ca esti talentat intr-un anumit domeniu, sau foarte bun la ceva. Dar, nu uita ca nu vei putea folosi cu adevarat ceea ce Dumnezeu a pus in tine decat atunci cand vei intelege ca esti cel mai mare "nimic" si ca tot ce poti face I se datoreaza. Daca ai o parere buna despre tine insuti, poti uita de ea la picioarele Celui ce poate da cu adevarat o insemnatate vietii si caliatilor tale. Atunci, vei fi gata sa auzi chemarea lui Dumnezeu (vs10). Dupa asta,vei intelege cat de slab esti pt a-I implini chemarea (vs11),atitudine la care Dumnezeu raspunde cu promisiunea Sa coplesitoare(vs.12) "Eu voi fi negresit cu tine..."
S-ar putea sa nu vezi maine un rug aprins care nu se mistuie, sau un inger coborand din ceruri si vorbindu-ti din mijlocul flacarilor,dar cu siguranta Dumnezeu are pregatita o chemare speciala pentru tine. Asa ca fii gata sa iesi din "obisnuit", (si asta poate insemna sa renunti la comoditate, sau chiar la lucrurile pe care le faci in momentul de fata,la comportamentul tau de pana acum sau la parerea tadespre tine) si priveste lucrurile prin ochii lui Dumnezeu. Fii gata sa-I auzi vocea, sa-I asculti chemarea. Vei intelege ca nu esti vrednic de ea si nici capabil sa o implinesti. Apoi pune-te pe genunchi, stai in tacere si lasa ecoul promisiunii Lui sa rasune si ininima ta:"Eu voi fi negresit cu tine......"
Binecuvantari vesnice,
radusamuel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu